top of page

Legea „Vă Luăm Copiii” (cu un PS)

Updated: May 3, 2023




Limbajul juridic este diferit de limbajul de zi cu zi. Un termen folosit curent de orice persoană, (de exemplu, „risc”), poate să aibă un înțeles special într-o lege, dacă așa este definit acolo. De exemplu, în legea pe care o analizăm, situația de „risc” e definită astfel: „orice situație, acțiune sau inacțiune care afectează dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală ori socială a copilului”. În dicționar, „risc” înseamnă “posibilitatea de a ajunge într-o primejdie, de a avea de înfruntat un necaz sau de suportat o pagubă; pericol posibil”.

În legea PLx 145/2023, sintagma „prevenirea separării copilului de familie” în prescurtarea „separare” apare în diverse forme de peste 50 de ori pe cele peste zece pagini ale legii. În ciuda acestui fapt, conceptul „separarea copilului de familie” nu este definit niciodată. Sunt definite legal noțiuni precum „risc”, „vulnerabilitate”, „copil”, „familie”. Dar situația pe care ni se spune de 50 de ori că legea vrea s-o combată nu este definită. Ce înseamnă această „separare”? Că a fugit copilul de-acasă? Că stă la orfelinat? La un Centru de plasament al unui ONG? Că stă la prieteni? Că stă la rude? Că doarme pe stradă? Că stă la bunici? Această lege nu consideră că bunicii ar face parte din „familie” – ceea ce ne readuce la introducerea obligativității înscrierii copiilor la grădiniță începând de la vârsta de 3 ani. Deci legătura dintre bunici și nepoți este retezată în mod integrat, prin legi diferite (Legea România educată Deca/Johannis de pe o parte, și Legea aceasta pe de alta).

Progresiștii Resetnici au obiceiul să emită legi al căror scop este exact inversul celui pretins prin însuși titlul legii. Orice inițiativă legală menită a batjocori, dărâma sau anihila e avansată sub denumiri de generoasă sonoritate. Legea prin care s-a autorizat tipărirea a mii de miliarde de dolari și care a contribuit astfel la creșterea imensă a inflației în SUA și în lume s-a numit The Inflation Reduction Act (Legea pentru reducerea inflației) (2022). Legea prin care s-au importat cu acte în regulă 2.7 milioane de imigranți în SUA, dând astfel startul unei invazii care continuă și azi, a avut titlul de Immigration Control and Reform Act (Legea pentru Controlul și Reforma Imigrației) (1986). Legea din decembrie 2022 prin care toate statele americane sunt obligate să recunoască o căsătorie între persoane de același sex oficiată în alt stat SUA se numește Respect the Marriage Act (Actul Respectă Căsătoria).

În schimb, legea intodusă de Guvernatorul Ron DeSantis în Florida (2022) prin care este interzisă predarea educației sexuale și a identității de gen de la grădiniță până la clasa a treia a fost numită de activiștii stângiști și de uriașa majoritate a canalelor mass-media „Don’t Say Gay” bill (Legea Nu Spune Gay), deși cuvântul „gay” nu este menționat în lege nici măcar o singură dată. (Orientarea sexuală și identitatea de gen pot fi discutate în continuare în Florida în cadrul lecțiilor despre igienă, aprobate de școală și aduse la cunoștința părinților. Legea interzice, practic, prozelitismul sexual și de gen. Legea s-a bucurat de un asemenea succes în rândul publicului încât va fi extinsă la toată durata școlii—până la sfârșitul clasei a XII-a)[1].

În România, legea care va pune pe butuci definitiv sistemul de învățământ se numește Legea România Educată. Avem deci motive să fim suspicioși cu privire la o lege despre ”prevenirea separării copilului de familie” și să ne întrebăm dacă nu e cumva o lege care pregătește separarea copilului de familie.

După parcurgerea legii PLx 145/2023 și eliminând limbajul fără valoare juridică, ajungem la concluzia că prin ea se creează cadrul legislativ pentru monitorizarea și controlul copiilor din România de către stat și oengeurile guvernanței globale. De aceea, ne vom referi la lege ca „Legea Vă Luăm Copiii”. Iată, pe scurt, cele mai îngrijorătoare prevederi ale legii:

• se înființează Observatorul Național al Copilului (o bază de date), în cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

• în Observator sunt luați în evidență copii aflați în situație de „risc”

• situația de risc este definită astfel: „orice situație, acțiune sau inacțiune care afectează dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală ori socială a copilului”. Exemple de situație de risc (e suficientă una pentru înregistrarea copilului în Observator):

- „situație socială și mediu social nepotrivit creșterii și educării copilului, care exercită influențe negative asupra lui”. S-ar încadra aici creșterea într-o familie creștină, care-l învață că femeia e femeie și bărbatul e bărbat?

- nivelul de educație scăzut al membrilor familiei – dacă analfabetismul părinților ar fi fost un motiv pentru instituționalizarea copiilor, atunci 90% din românii de până la 1900 ar fi trebuit crescuți în orfelinate și nu ar fi fost cu putință ridicarea cu ajutorul școlii clasice și a muncii cinstite a atâtor generații de copii de țărani.

• Serviciul public de asistență socială intervine când determină că o familie se află în starea de „vulnerabilitate”, definită astfel: „situația în care familia își pierde, parțial sau total, capacitatea de creștere și îngrijire a copiilor”. Exemple de situații de vulnerabilitate (e suficientă una pentru intrarea în acțiune a serviciilor sociale):

- are venituri reduse și nu beneficiază de ajutor social

- are părintele unic susținător

- părintele unic susținător sau ambii părinți sunt plecați la muncă în străinătate

- are unul sau mai mulți copii care au revenit în țara de origine după o experiență de peste un an de migrație. (Deci un medic, sau profesor, sau ITst care au făcut carieră în străinătate, dar preferă să se întoarcă în Romania pentru creșterea copiilor, va fi investigat de serviciile sociale, conform acestei legi.)

- un membru al familiei nu are acte de stare civilă

- un membru al familiei nu are doctor de familie

- un copil nevaccinat cu schema din Programul Național de Imunizări

- un membru cu o boală transmisibilă (Covid, de exemplu?)

- un părinte analfabet

- un copil cu performanțe școlare slabe (Care copil nu are performanțe școlare slabe acum, dacă nu face pregătire în particular?)

- un copil cu cerințe educaționale speciale

Serviciile sociale vin acasă și evaluează. Dacă identifică o situație de „vulnerabilitate”. întocmesc un plan de servicii. Ni se spune că în subordinea consiliului local “poate” funcționa ceva numit „structura comunitară consultativă”. Aceasta este alcătuită din:

- conducătorul serviciilor sociale

- reprezentantul unei școli

- un medic de familie

- un polițist

- un preot

- un consilier local

- un membru ONG specializat pe servicii „din domeniul protecției și promovării drepturilor copilului”. Probabil un ONG din cele care au semnat petițiile de includere a cursului de diversitate de gen în școli, de includere a educației sexuale în școli, de alterare a definiției căsătoriei, șamd.

„Structura comunitară” face planurile de servicii pentru copiii înregistrați în Observatorul Copilului, le pune în practică și le monitorizează. Propune beneficii pentru familiile care au în grijă copii în situație de risc (nu se precizează nicăieri că aceste familii ar fi cele în care s-a născut copilul, ele putând fi familii „foster family”, familii adoptive în care copilul este plasat atunci când structura decide că propria lui familie se află în stare de „vulnerabilitate”). Se prevede și organizarea unor „organisme de reprezentare a copiilor la nivel comunitar”.

*

Textul legii este vag și extrem de general. În SUA, această lege ar fi socotită neconstituțională pentru că este prea vagă. De fapt, ea este vagă tocmai pentru a putea sluji drept cofraj pentru ouăle clocite ale ordonanțele guvernamentale care vor fi așezate ulterior în ea, fără ca cetățenii români să fie consultați sau să observe. Din expunerea de motive aflăm că această lege pare a fi un pas în direcția creării unui sistem de Credit Social în România. De ce?

Pentru că iată ce prevede expunerea de motive a legii:

Prin proiectul de lege se înființează Observatorul Copilului, prin intermediul căruia vor fi identificați și înregistrați toți copiii aflați în situație de risc de separare de familie. Observatorul Copilului este un modul din cadrul unui sistem informatic mai amplu dezvoltat și administrat de MFTES, prin ANPDCA, care este pus la dispoziția autorităților administrației publice locale. Sistemul informatic este dezvoltat în cadrul proiectului Sistem Informatic Național pentru Adopţie – SINA, implementat de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului şi Adopție în parteneriat cu Agenţia pentru Digitalizarea României şi Ministerul Muncii şi Solidarității Sociale Sistem Informatic Național pentru Adopție – SINA, în cadrul Programului Operațional Competitivitate. SINA are trei subsisteme care vizează activitatea de prevenire a separării copilului de familie, protecția specială a copilului separat temporar sau definitiv de părinți și adopția.”

Prin această lege se înființează așadar un Observator al Copilului, adică o instituție de tip „Ochiul lui Sauron” administrată de acronime, de o supă alfabetică, adică de autorități tehnocratice scăpate controlului democratic, netransparente. Copiii intră, în acest fel, sub supravegherea unei entități numite, de exemplu, Agenția pentru Digitalizarea României.

Copiii României vor intra astfel în raza de acțiune a unui soft manevrat de asistenți și inspectori sociali care vor acționa ca entități androide, robotizate, în teritoriu. Te vei trezi la ușă cu inspectorul social înarmat cu o tabletă pe baza căreia va evalua situația și va extrage, din măruntaiele tabletei, verdictul de „vulnerabilitate sau „risc”. Softul se numește, cum altfel, decât Aurora (o fi din Disney?):

„Subsistemul destinat activității de prevenire a separării copilului de familie are la bază o aplicație software dezvoltată de UNICEF -Aurora care asigură colectarea datelor din teritoriu de către SPAS. Aplicația Aurora a fost testata de UNICEF în perioada 2014 2019 în cadrul unor proiecte pilot. Prin actualul proiect de lege aplicația Aurora preluată de ANPDCA de la UNICEF și care urmează să fie integrată în aplicația naţională până la 31.07.2023, va fi denumită Observatorul Copilului. Aplicația este, în primul rând, un instrument pentru asistenții sociali de la nivelul SPAS-urilor şi vine în sprijinul acestora pentru identificarea copiilor aflați în situație de risc de separare de familie şi în recomandarea unui pachet minim de intervenţii şi servicii pentru aceștia. Subsistemul are două componente distincte şi anume: aplicația mobilă, o aplicație software pentru Android, care se instalează pe o tabletă şi este utilizată în activitatea de teren de către asistenții sociali. Aplicația este un instrument util profesioniștilor de la nivel local în asigurarea unui ghid de interviu pentru colectarea datelor despre toți membrii gospodăriei, generează un diagnostic cu privire la vulnerabilitățile copiilor din gospodărie şi recomandă un pachet de intervenţii/servicii de bază; platforma web, aplicația de bază a sistemului, este construită pe o infrastructură scalabilă care comunică cu modulele mobile prin API-uri interne. Prin platformă, datele şi agregatele lor sunt disponibile utilizatorilor care pot vedea datele la niveluri diferite, de ex: un asistent social din comunitatea X nu poate vedea datele din alte comunități, dar la nivel național, ANPDCA, poate vedea totul. Accesul este foarte granular și coboară până la nivel de sat/comună.

Cu ajutorul acestei legi se va vedea, de sus în jos, totul, la nivel granular. Vrem acest tip de management digital al copiilor din casa părinților lor? Ne lăsăm închiși în borcane digitale? Acceptăm acest tip de microchirurgie la nivelul familiei? Ce sunt acestea? Lovituri de dronă, cu precizie matematică? Pe baza softului Aurora se vor strânge deci date despre toți membrii familiei, date care vor depozitate pe o platformă care va permite oricărui birocrat ascuns în dosul unei perdele de acronime să vadă totul, până în măruntaiele oricărei familii. Și apoi să recomande intervenția psihoterapeutului sau psihologului. Sau consilierului de diversitate, echitate și incluziune.

Ni se spune că programul Aurora a fost testat între 2014 și 2019 în cadrul unui program pilot. Da, creat de UNICEF-România, programul Aurora a fost testat în județele Brașov și Bacău. Iată, la Bacău de exemplu, care au fost datele programului pilot:

Lucrătorii comunitari discută cu fiecare familie, utilizând un ghid de interviu care poate conține până la 300 de întrebări generate de Aurora, în funcție de structura familiei. Cu ajutorul lor, vulnerabilitățile și nevoile familiilor sunt identificate și apoi familiile sunt sprijinite să aplice pentru alocații și servicii de stat deja existente. Cu ajutorul pachetului minim de servicii și prin intermediul platformei Aurora, situația copiilor vulnerabili s-a îmbunătățit considerabil, mai ales în ceea ce privește participarea școlară și vaccinarea[2]. Dar, pe lângă vaccinare, Auroira are și o componentă referitoare la „comunicare pentru schimbare sociala ce se traduce prin campanii locale de schimbare a cunostintelor si atitudinilor privind discriminarea, toleranta la toate formele de violenta asupra copilului, comportamentelor de risc la adolescenti etc”[3].

Iată și niște cifre de la Bacău referitoare la incidența „vulnerabilităților” – în medie, două de copil:

„Printre primele activitati demarate a fost recensamântul comunitar efectuat de catre lucratorii comunitari cu ajutorul aplicatiei on-line AURORA – un instrument care se foloseste de tehnologia existenta pentru a facilita o evaluare unitara a vulnerabilitatilor, a înregistra într-o baza de date comuna toate cazurile ce vor necesita interventie ulterioara si a asigura o monitorizare în timp real a activitatii de pe teren.

Pâna la ora actuala au fost recenzate aproape 48.000 gospodarii dintre care, în aproximativ 22%, au fost identificati aproape 20.000 copii si 124 femei având diverse vulnerabilitati. Datele de pâna acum ne arata ca în medie un copil cumuleaza 2 vulnerabilitati – acestea fiind grupate în 6 dimensiuni: saracie, sanatate, educatie, locuire, comportament la risc, familie si conditii sociale. Pentru toti acesti copii si familiile lor au fost generate prin Aurora peste 550.000 de servicii de baza de tip informare, consiliere, acompaniere si suport, referire, monitorizare si evaluare[4].

Proiectul pilot de la Bacău a fost susținut financiar de Fundația Botnar, o organizație filantropică elvețiană dedicată soluțiilor AI pentru tineret și transformării digitale a orașelor pentru un viitor mai echitabil și incluziv[5].

*

Din moment ce “separarea copilului de familie” nu e definită legal nicăieri, ea poate fi interpretată în diverse feluri. În SUA și în unele țări UE, serviciile sociale separă copilul de familie când consideră că familia nu-l crește „bine” (așa cum au aflat mai multe familii române creștine, stabilite în străinătate, cărora statul le-a luat copiii pentru diverse motive ideologice).

Această lege se poate aplica, așa cum e scrisă, unei familii cu venituri medii, care are un copil cu note mici la școală (ceea ce, în contextul reformei de 30 de ani a educației, se petrece frecvent). Sau un copil incomplet vaccinat. Sau un copil cu părinții plecați la muncă în afara țării. (Bunicii nu intră în definiția dată de această lege “familiei”, deși Papa Francisc i-a lăudat in extenso, în vizita sa la Iași, pentru preluarea atribuțiilor părinților, plecați la muncă în străinătate.) Serviciile declară situația de vulnerabilitate, „structura comunitară” face planul de „servicii”, pe care cine le poate oferi decât ONGul din „structură”. Din moment ce familia lui și-a pierdut capacitatea de a-l crește, copilul trebuie crescut de altcineva. Acest lucru se face tocmai pentru a „preveni separarea lui de familie”.

Chiar când familia nu e în stare de „vulnerabilitate”, dacă se află doar în „situație de risc”, planul „structurii” poate prevedea frecventarea, de către copil, a „centrelor de zi”, unde să fie „educat”. Probabil de aceleași ONGuri, în același spirit. Fără îndoială, aceste amănunte vor fi precizate abia după aprobarea legii, prin ordonanțe de guvern.

Dacă legea nu urmărește separarea copilului de familie, atunci să se prevadă clar și fără echivoc în lege acest lucru. Să se includă, în limbaj juridic care să nu altereze substanța, următoarele prevederi:

• Nici o instituție publică sau privată nu are dreptul de a prelua responsabilitatea creșterii unui copil de la părinții lui biologici sau tutorii lui legali fără acceptul explicit al acestora. Singura excepție de la această regulă se face în cazul copiilor pe care părinții îi rănesc fizic cu periclitarea gravă a sănătații și a vieții, în mod intenționat și repetat, sau îi abuzează sexual (în mod dovedit medical și documentat prin anchetă a Poliției).

• Orice servicii oferite de serviciile sociale, “structurile comunitare” sau orice alte servicii prevăzute prin această lege pentru sprijinirea familiilor aflate în situații de “risc” sau “vulnerabile” sunt doar cu titlu opțional. Oricare din părinți poate opta oricând pentru refuzarea oricăror din aceste servicii, sau a tuturor acestor servicii.

• Părintele/tutorele legal are dreptul și datoria de a fi permanent și detaliat informat de toate “serviciile” oferite copilului său, când aceste activități nu se desfășoară sub directa supraveghere a părintelui. Părintele va primi dinainte o listă completă a serviciilor medicale care se propun, a hranei care-i va fi oferită copilului, și materiale detaliate despre conținutul complet al educației “informale și nonformale”, al socializării, al recreerii și al consilierii oferite copilului prin Centrele de Zi. (Ce va face acolo copilul? Ce cărți va citi? Ce filme va vedea? Ce jocuri va juca? Ce ideologii îi vor fi prezentate ca adevăruri? Ce vaccinuri i se vor face?) Personalul angajat în aceste activități va asigura transparența lor față de părinți.

Așa ar suna o lege care nu urmărește separarea copilului de familie. Și, oricum, nu avem nevoie de încă o lege care să dospească toxicul aluat birocratic-instituțional din România. Afară cu acronimele din viața familiilor din România!


PS: În septembrie 2022 am semnalat modul în care documentele oficiale ale Ministerului Educației puneau problema referitoare la viitoarea grădiniță obligatorie/”educație timpurie”/”învățământ preșcolar” conform legii Deca-Iohannis ”România educată”. Astfel, în SUPORTUL PENTRU EXPLICITAREA ȘI ÎNȚELEGEREA UNOR CONCEPTE ȘI INSTRUMENTE CU CARE OPEREAZĂ CURRICULUMUL PENTRU EDUCAȚIE TIMPURIE din 2019, adică documentul care traduce limba de lemn oficială, stă scris negru pe alb:

”Această nouă perspectivă asupra perioadei copilăriei timpurii, coroborată cu analize și studii privind evoluția familiei și a rolului femeii în societate, precum și cu noile descoperiri și teorii asupra dezvoltării copilului, a determinat o schimbare în discursul guvernelor, în cât mai multe țări, privind serviciile integrate pentru copilul mic. În același timp, aceste lucruri au orientat preocupările specialiștilor și a celor care răspund de construirea strategiilor și a politicilor socio-educaționale către ideea de oportunitate a îngrijirii, creșterii și educării copilului mic în afara familiei, în servicii specializate și, prin urmare, către trecerea de la îngrijirea privată, în familie, la cea în servicii publice, denumite servicii de îngrijire și educație, în afara familiei (”out of family”), dar din care familia nu este exclusă ci, dimpotrivă, invitată să participe activ la educația copilului. * Veți fi invitați să participați la educația copiilor voștri de către experți în construire de strategii. Legea Firea completează instuțional Legea Deca-Iohannis, asigură infrastructura necesară creșterii copilului - a TUTUROR copiilor, nu doar a celor în situație de risc - în afara familiei. Sunt parte a unui pachet legislativ care trebuie respins în totalitate.


Mircea PLATON

[1] https://www.reuters.com/world/us/florida-moves-expand-ban-sexual-orientation-gender-identity-teaching-2023-03-22/ [2] https://www.unicef.org/romania/ro/pove%C8%99ti/aplica%C8%9Bia-aurora-dezvoltat%C4%83-de-unicef-rom%C3%A2nia-exemplu-de-bune-practici-pentru-republica. [3] https://www.csjbacau.ro/dm_cj/portalweb.nsf/AllByUNID/proiect-unicef--bacau-model-pentru-romania-0000d6ea?OpenDocument. [4] https://www.csjbacau.ro/dm_cj/portalweb.nsf/AllByUNID/proiect-unicef--bacau-model-pentru-romania-0000d6ea?OpenDocument. [5] https://www.fondationbotnar.org/.

2,451 views0 comments

Recent Posts

See All

Comments


bottom of page